Abordarea reflexiva in sociologie, numita si structuralism constructivist sau structuralism genetic, sustine ca pana sa analizeze alte obiecte, sociologia ar trebui sa isi ia ca obiect de cercetare propria "persoana". Adica, care va sa zica, ea trebe sa procedeze la un demers de istoricizare a devenirii sale in timp Stiinta. De la Disciplina la Stiinta, sau bildungsromanul sociologiei. Sa explic intai ceea ce inteleg prin "structuralism" si prin "genetic" sau "constructivist". Structuralismul este o abordare care acorda primatul explicitarii faptelor sociale "structurii", in detrimentul "subiectilor". Structura este o retea de relatii, in care intregul functioneaza prin interactiunea "orchestrata" a componentelor. Ceea ce vrea sa insemne ca structura, adica totalitatea datelor obiective ale realitatii studiate de sociolog, se constituie, pe de o parte, din o multitudine de campuri, care se afla in relatie unele cu celelalte. Campul este, ca sa zic asa, un teritoriu in care mai multe forte (obiective) isi disputa conducerea/suprematia, adik isi disputa viziunea ortodoxa asupra derularii trebilor din campul respectiv. Un camp de forte, sa zicem, ca sa facem analogia cu fizica. Ortodoxa, cand ma refer la viziune, inseamna ca acea viziune/mod de a infatisa/prezenta/reda lucrurile este cea acceptata, atat formal, cat si informal, in acel camp. Relatiile de forta, de disputare a autoritatii, nu se petrec doar in interiorul fiecaruia dintre campurile componente ale structurii, ci si intre campuri. Fiece camp are, ca sa zic asa, 2 poli de putere: + si - sau, altfel formulat, polul dominant si polul dominat. Intotdeauna si inevitabil, intre cei 2 poli a existat, exista si va exista o relatie de competitie, dar si una de cooperare tacita. Mai precis, polul dominat stabileste viziunea, o impune ca norma, o ingrijeste sa fie respectata, iar polul dominat este submisiv-activ fata de aceasta impunere. Adica, ea nu ii convine lui, dar o accepta ca norma pana reuseste sa devina el dominant si sa impuna propria sa viziune.
Astea fiind spuse, sa merem la "subiecti". Acestia mai sunt si numiti si "agenti". Dupa cum deja se observa, ei sunt marionete ale structurii/lor obiective. Fie fac ceva ce vine de la structura, fie , pur si simplu, pun in practica ceea ce "vrea" structura/vor structurili.
[pauza de vin rosu. Beciul Domnesc. Cabernet Sauvignon.2001.Odobesti. Vincon Vrancea]
mmm.ce bun e!!!!!!!!!!!
Ei, acesti subiecti/agenti isi castiga loc "pe hartie" datorita structuralismului genetic/constructivist. Din punctul meu de vedere, daca e sa folosim, totusi, abordarea etichetarii, termenul de "genetic" e mai potrivit decat cel de "constructivist". Dar asta e ceva personal, pur structuralist.
[pauza de chat pe mess: lucian voinea: io am inspiratie si viziune clara / lucian voinea: o sa vezi ce bine suna... / lucian voinea: mama, sociolog ma fac! / lucian voinea: nu se intelege o iota!!]
Asa. Genetic trebuie neaparat asociat cu structuralism. Ele trebuie citite impreuna. De ce? Pentru ca doar impreuna dau seama de ceea ce indeobste se numeste relationism metodologic. Dar, sa revin la genetic. El, desigur, vine de la "geneza". Adica nastere, aparitie. Proces care explica aparitia unui fenomen social (violenta familiala, sinucidere, dependenta de droguri, consum de media, aranjarea interiorului casei etc. s.a. ). Asa deci...structuralismul genetic incearca sa explice aparitia ... structurii. Cauta sa ii identifice aparitia, nasterea. Adica, aceasta inseamna ca realitatea obiectiva nu este ceva fara nastere (fie vorba intre noi, doar la Barbos nu stim sa zicem cum a luat fiinta, ca la fiu-su ... stim), ci e ceva aparut ca consistenta pe parcurs. Si, aici vine partea draguta, structura are treaba cu subiectul/agentul. cACI (FIE VORBA INTRE NOI..LA CHESTIA CU bARBOSU' SI FIINTELE CREATE DE EL E CAM ACELASI LUCRU...) subiectul e cel care, prin al sau efort personal, conjugat cu efortul altor subiecti/agenti, face sa se nasca si sa capete consistenta (dura) structura. Cum? Ei, asta in episodul urmator ...
to be continued...
fyi:
http://en.wikipedia.org/wiki/Pierre_Bourdieu#Field_and_Habitus
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu