la gura sobei, sub unda ploii de iulie

Odata si odata, mintea nu va mai tine si va scartai. Continua ei turmentare e un scop admirabil in sine, dar fara rezultate bune. Ajungi sa cunosti/stii o idee mai multe lucruri despre tine si ds. altii, dar, apoi, excavatia se prabuseste peste tine.
Citindu-l pe micul Rimbaud, in special partea cu Iluminarile si cea ce Anotimpul petrecut in Infern, e ca si cum faci o cura de santate la Baile Felix. Regimul acesta dietetic implica (mai degraba necesita) consum deloc moderat de palinka, slanina afumata cu usturoi romanesc (nu chinezesc), pasta de ardei iute, wisiki Jack D., vin roshu sec, pui la ceaun si pastramioara de oaie la tigaie (fara ultra-prajire si zgarciuri). Si, dupa trezire, se recomanda bere rece si cafea tare. Abia apoi se poate bea apa (de orice fel ar fi ea)!!!!

In rest, cred ca sociologie e o forma de pastrare a tonusului mental, o forma de auto-cunoastere, o cura psihica. Eu unul, fara intalnirea cu sociologia (mai veche, de acum) si cea cu Mitzi (mai recenta), as fi fost acum pe buza prapastiei, intrebandu-ms cu surasul pe buze cand ma salt peste.

In rest, voie buna, virtute sprintara, consum bahic intens, amici mai mult sau mai putin aproape, mers cu bicicleta, bronzat in timp ce mergi pe munte sau in timp ce bei un ceai fierbinte cu rom rosu Matelot la Curmatura si...mult tenis de camp.

Ah, viata e ceva de pret care merita calcat in picioare pt. a i se smulge si cele mai marunte giuvaere de seva!

semnat:io