"stop whispering", imi suiera in urechi Radiohead. Am o stare asa, mixed up: putina greata, putina oboseala, putina lehamite, putin mai multa dorinta.
igiena mintii si lenea. acestea, cred eu, sunt elementele care mi-au facilitat ajungerea la stadiul actual de abordare a lucrurilor. igiena s-a acutizat in special pt. a incerca sa trag vagi invataminte pt. si dupa perioada adolescentei si cea de dupa terminarea facultatii. in aceste intervale temporare si temporale am fost putin buimacit si buimac, de parca un nene boxer imi tot dadea la moaca si io ma tot ridicam in fund doar ca sa mai poata da el in continuare. daca ar fi sa ma gandesc cine oboseste mai tare, cred ca e celalalt, care lovea; nu eu.cu alte cuvinte, aceste perioade au fost putin crancene, dar si f. instructive prin potentialul lor de situatii pt. reflexivizare.
de fapt, m-am razgandit. nu mai continuez espunerea. suna ca o laba trista la lumina soarelui in un vagon de cale ferata de pe malul Dunarii.
mai bine ma bag la introdus chestionare si la ascultat muzica. peroratia e buna, atunci cand cuvintele acelea fie te ajuta pe tine, fie ii ajuta pe altii. dar, pt. a ajunge la acest rol curativ, cel care scrie tre sa isi expuna cumva clar si inteligibil situatia de expozant de situatii in vitrina interpretarii, iar cei acre citesc tre sa isi desfunde nasul si urechile, iar mai apoi tartacutza.
altfel, cuvintele construiesc o cushca in care povestitorul se expune adulatiei neconditionate a propriului sine dornic de ultraj, aberatie, marire si stima.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu