impresii concert Alifantis si ZAN, 7 martie 2011

Buuuuuuun de tot! M-am distrat copios și am ascultat super muzică.

Tipu' de la clape s-a strâmbat in fel si chip, a „călărit„ căluți mecanici, a fluierat din orgă, a făcut ce-a știut el mai bine și i-a ieșit, nene, i-a ieșit!

Alifantis are o voce curata inca, intretinuta, cu 'r' graseiat cum trebuie...si are un umor tampit-bine, plin de șarm (el șeic). Se pricepe fain să cânte din chitări și să în pună pe versuri cântate pe poeți. Foarte ingenios și creativ!

virgil popescu....ce mai, priceput chitarist, fermecător backing-vocals...Are o postură corporală foarte funny, mai ales de când a mai luat ceva kile la bord...e îngrozitor de amuzant.

Toboșarul a ținut ritmul cu susținere, inclusiv la piesa mai bluesată și la cele mai rock, dar, bineînțeles, și la cele de mini-recital de poezie pe muzică.

Mirică a învârtit chitara. Uneori i-a ieșit, alteori nu prea. A cântat cu pasiune, vesel, a făcut super echipă cu ceilalți.

Au cântat precum un grup „sudat„, antrenat împreună, cu membri care se știu bine unii pe ceilalți și care se și distrează copios împreună. M-am simțit excelent și, pot spune cu încredere că e concertul preferat la care am asistat în ultimii ani, de fapt. concertul Preferat. După ei, vin ZZ Top-iștii.

Zan și Alifantis au băgat un spectacol pe cinste, însuflețit, plin de umor, care a îmbinat recitalul poetic cu opere blues și rock.

Cuvinte cheie: ingeniozitate, pasiune, umor, complementaritate, încredere, capacitate.

Bravos!