In memoriam Nicolae Neacsu, (fost) membru Taraf de Haidouks

http://www.guardian.co.uk/news/2002/sep/16/guardianobituaries.arts

Balada Conducatorului, in interpretarea lui Neacsu

Speranta Radulescu depanand amintiri despre Nicolae Neacsu

Pentru mai multe detalii, imagini, a se vedea si filmul-documentar "When the road bends", despre care gasiti mai multe detalii aici.

muzici

Am tot ascultat in ultimul timp muzica lautareasca, tiganeasca.

Esma Redzepova si Saban Bajramovic suna foarte bine. Esma are o voce foarte faina, melodioasa si invaluitoare.

Saban (care, din pacate, nu mai este printre noi de cativa ani) are o voce calda, placuta. Ce m-a impresinat la el a fost mutra. Avea o fata 'marcata de viata', expresiva, interesanta, sculptata in piatra. A fost un 'life-consuming", ceea ce e..., pentru mine, vital si de interes.

Altfel, pana acum, de la Fanfare Ciocarlia imi place cel mai mult Albumul "Iag Bari".


In rest, toate bune si frumoase, mai ales Zizi Plush.

cu Mihail, spre drumul lung de macar 2000 de ani

un pisic avea o para/
si-o manca pe veranda, seara de seara/
gandindu-se ca ea nu se termina,
ci numai tot creste, ca si cum nu ar avea decat sfarsit, fara de inceput,
dupa cum si Eliade credea ca tineretea nu e vesnica, dar tacerea da/
iar Ionescu spera ca secta rinocerilor
ii va ocoli macar pe o parte din ei,
dar nu a fost asa,
caci Istoria nu vroia...
si camionul a trecut, iar in urma lui a ramas o pata de sange pe asfalt.


Revenind la lucruri mai prozaice decat violenta si distrugerea individualitatii in contextul anumitor miscari de 'schimbare sociala', as risca sa cred ca voi incepe destul de serios achizitia si lectura de studii istorico-sociale a regiunilor inconjuratoare, cu focus pe 2 directii de influenta, dezvoltare si presiune: fosta URSS (dpdv istoric, de fapt, cam din vremea constituirii imperiului rus) si Imperiul Otoman.

Acum citesc din A small corner of Hell. Dispatches from Chechnya a Annei Politkovskaya. Introducerea cartii e semnata de Georgi Derluguian. Mi-am notat referintele bibliografice indicate de Georgi si am ajuns la niste titluri foarte interesante. O parte dintre ele sunt deja comandate, altele sunt in vizorul cautarilor mele.

Dupa ce imi mai trece faza cu istoricia, sper sa ma apuc sa citesc lucrarile de sociologia artei pe care mi le-am tot luat de pe afara. Moulin, Haskell etc.

spor(t) si voie buna!

dor de duca

Brusc, ascultand o melodie cantata in duet de Shane McGowan si Allan Stivell, mi-am dat seama ca imi lipseste din decor un munte, o slanina afumata, zapada, cativa prieteni si un paharel de tuica (mai tare).

Wk. trecut am ajuns la Malaiesti. A fost vreme buna, am avut parte de zapada. Drumul, la dus, a parut in anumite momente a fi prea lung. Indicatoarele care semnalau durate ramase de 15, respectiv 30 de minute (in ordine inversa enuntarii mele) ne-au mai adus speranta in priviri si picioare. Atmosfera era placuta in cabana. Exista o chitara, dar nici un priceput care sa o (in)cante. Asa ca am ramas cu muzica pusa de dj-ul local, care a inclus ceva populara ardeleneasca si niste cantece de munte mai de plush. Partea mai aiurea a fost ca gecile mai deschise la culoare au ramas cu ceva semne de 'nush ce' de la peretii cabanei (deci atentie cand, in sala de mese, va atarnati in cuiere hainele...e posibil sa vi le decorati).A, da, sa nu uit ca am dat putin si la boboci, de la mixtura de vin rosu rece cu visinata caldutza (plus, poate, cele cateva guri de tuica intaritoare de pe traseu, pana in cabana).Partea aiurea cu datul la boboci e, cand stai in patul de deasupra celui de jos, ca nu esti Batman sa zbori direct afara, mai ales in ciorapi si...e mai dificil sa nu versi in camera.

As avea o speranta sa ajung(em) la munte si wk. care vine. Sa vedem daca se materializeaza. Acum, ca mi-am luat si o lentila de 50 mm, am zis ca tare mi-as dori sa-i fac proba sus, la o cabana. Si, cum Doru imi imprumuta si un 55-200, e ca si cum am ce imi trebuie ca sa bag poze cat cuprinde un card de 8 GB.

By the way, in Bucuresti ninge cam continuu de deja de mai mult de 2 zile...poate or fi aproape 3, de-acuma. E fainutz sa vezi, seara, cum fulgii sticlind a ger coboara, lin, in lumina stradala. Acum, ca imi veni imaginea asta in degete,ma gandesc ca ar merge sa bag melodia 'un canadien errant'. asa, de dragul terenurilor de odinioara si al serilor in penumbra petrecute la un pahar in bucataria din Lujerului.

iata, am gasit videoclip la melodia numita anterior, aici:
http://exileonmoanstreet.blogspot.com/2010/01/leonard-cohen-un-canadien-errant.html

colorazii canta Guitar

Da, da, Tibi imi facu vant catre acest videoclip al lor. Fu o idee buna, caci ma umplu de bun-umor. Iata un mic preview versuistic:

"Guitar, guitar, come to my budoir,
[...]
baybe, you have a possibility,
play it with me.
[...]
Guitar, guitar, jump to my jaguar"

Here is El Linko:

http://www.youtube.com/watch?v=_MNi1c_DcCk

in casa scripcarului

Perlman. Itzhak.

Putina tristete scursa pe corzile viorii la vreme de seara.

Omul este masura tuturor lucrurilor.

Transpir intens si am un chef nebun de o betie ca in Vama. una din aceea pe nerasuflate. blow your mind up to the point of loosing it.

muzica si bautura. o vioara. o pisica. muzica inflameaza temperamentele. muzica te inalta, muzica te doboara.

putin vasotski. o chitara si-o vodka, in compania intima a unui mic grup de amici.

MBL. o bodega care nu mai este. o buda puturoasa si o ucenicie interesanta in ditirambele mintii acide.

Muzeul Literaturii Romane.cartea si Leul. bautura. boemia coboara scarile impleticitindu-se.

o bodega pe colt de foisor. un foc arde mocnit, iar fumul de la mici asterne vederii pahare cu vin alb, bere si vodka.

un vas cade. cainele se agita. pisica ridica nasul din blana, ciuleste urechile 5 secunde, apoi se culca la loc. universul pluteste pe o coaja de nuca.

cel care se uita indeajuns de mult in Abis realizeaza ca Abisul este o oglinda. sufletul iese indoliat, impovarat de greutatea propriei frici.

gun-trader. poet. intre negii cultivati pe propria fata si piciorul amputat se intind niste ani de poezie si Desertul Abisiniei.

NISTE TIGANEASCA. salta, lautare, salta!

cheers!

muzica de dimineata. in the allmost punk mood

for fun's sake

Tutti frutti, in variante ...

Deci, repet. Imi place muzica tiganeasca. Nu inteleg o iota din cuvinte, dar... imi place. Sunetul, ritmul, savoarea emotiei, vocea etc.

Ei, iata cateva varii interpretari ale acestei melodii:
1. http://www.youtube.com/watch?v=RumtcYzN_L4&feature=related
2. http://www.youtube.com/watch?v=Wgbaj6p-DzU&feature=related (adrian si dans la inmormantare)
3. http://www.youtube.com/watch?v=_TjGQbUz36Q&feature=related (adrian si inregistrarea melodiei...)
4. http://www.youtube.com/watch?v=ut5AUS5AV68 (Kulturshock)
5. http://www.youtube.com/watch?v=z7fFH7cUGRM (unknown singer)

Si, acum, va prezint un gipsy dance: http://www.youtube.com/watch?v=XJh5rf_bgNU

Satra?!: http://www.youtube.com/watch?v=Y2aog3PuDqg&feature=related

By the way...cum vi se par tigancile? (ca femei...fizic; ca atrcativitate, senzualitate etc...)

i sometimes hate the taste of beer

Hmm, cautand pe youtube de alde Tamango, csardas, tiganeasca, klezmer etc. (adika altceva mai intelectual ca gen si nominalizare nu imi mai vine in minte), imi vine ideea nostima (cred eu) de a ii vedea laolalta pe Cohen si Cioran. De curand, am aflat din documentarul "Apocalipsa dupa Cioran" ca gagiul a cantat la vioara pana la varsta la care s-a apucat serios de citit. Iar Cohen poa sa zdranganeasca la chitara, cu vocea lui dark si soft, o frumoasa melodie evreiasca. Ar fi o chestie, cred. Bardul melancolic si Rasinareanul de langa Dealul Bo(a)cii.
Klar, anul asta am in cap urmatoarele locatii de amusinat: Sulina (cimitirul, etc.), Rasinari (la pas), Insula Mica a Brailei, . Cat ds. restul, mai vedem. Poate o Turcia, daca sunt oleaca de banutzi.
Muro Shavo Kiki.
Cred ca tre sa produca si la noi in patrie un nene sau o tanti o lucrarica despre sociologia perceptiei muzicale/literare/etc. Ca sa vedem si noi, pi baza de date, cum se distribuie populatiunea romena in functie de cateva criterii: sex, varsta, mediu de rezidenta, educatziune, venit, capetal social. Tre sa vedem, ca idee, cum se distribuie indivizii luati in calcul dupa tipul de capital: economic, cultural si social. La economic, tre sa facem nishte categorii de venit in care sa incadram persoanele avute in vedere. La cultural, indicatorul de baza va fi nivelul de studii, coroborat cu educatziunea parentsilor si cu stocul cultural (in termeni de carti, limbaj, muzichie, gust artistic in genere cultivat in cadrul fameliei). La social, tre sa vedem in ce mediu de relatii e inserat individul din o categoria sau alta. Tre sa tinem cont, apoi, ca fiece din aceste capitaluri poate fi reconvertit, la o anumita rata de schimb, in un alt tip de capital. Cel mai util e sa stim volumul total de capital economic si cultural si repartitia in cadrul totalului a celor 2. Tre sa vedem care detine ponderea mai mare si sa vedem in care tip de capital familia / individul investeste mai cu incredere (illusio). Si apoi sper sa ajungem la "habitus", macar pe hartia ipotezei.
Ce dracu am vrut sa demonstrez cu calculul de mai sus?! Nic. Pana de iepure la palarie, copanul in mana stanga si carafa in dreapta!
Life goes on, hoping for better times...

Lautrec si Cohen, Leonard

Cred ca locurile asupra carora planeaza o oarece urgenta a vederii sunt Insula Hydra si Paris.

Si de-ar fi sa mor, as alege un abator. O masina mica, o aluna mare si o suta de haznale. Viata pare grea cand nu ai ce facea, munca fara truda e ceva cam hada, viata fara bani este ...

Oaspetii sosesc. Salciile clatina nervoase din crengi deasupra Dunarii si dau Brailei o imagine de raia istovita, ce asteapta melancolica un satrap care sa o alature conglomeratului urban Galati-Braila. Viitoarea metropola din Sud-Estul Romaniei va fi o terna pata peste un trecut deja fost.

Teachers
from Songs Of Leonard Cohen



"I met a woman long ago
her hair the black that black can go,
Are you a teacher of the heart?
Soft she answered no.

I met a girl across the sea,
her hair the gold that gold can be,
Are you a teacher of the heart?
Yes, but not for thee.

I met a man who lost his mind
in some lost place I had to find,
follow me the wise man said,
but he walked behind.

I walked into a hospital
where none was sick and none was well,
when at night the nurses left
I could not walk at all. "

Luminile s-au aprins in Cismigiu. Arata ca un pisu de caine peste zapada inca alba. Pogues, bocanci cu tur inalt, melancolica stare de pus in cap cu vin rosu si dorirea unor ape nelinistite zbuciumate de suflul furtunii. Apa Dunarii e inghetata pe la mal si dracii arunca cu bolovani pt. a face copci. Aceleasi copci ii primesc, odata ce gheata care despartea copilul de mal a fost rupta. Salvarea e sa te agati de piciorul celui care e langa tine si sa te tii cat poti de bine, chiar daca celalalt te calca peste mana cu talpa bocancului.

http://www.youtube.com/watch?v=Vu_B5BCDJxs ... Fiesta, signed Pogues

Caldura in iarna

Sunt la lucru. In dreapta, prin fereastra inchisa, zaresc treptele de la iesirea din Cismigiu.
Inauntru imi e bine, f. bine. Aerul conditionat e pornit. E cald, cald si bine. Sunt cu mintea oriunde, numai la lucru nu. Muzica, film, vin, carte. Sa nu fac nimic, in afara de ceea ce imi place. Sa stau si sa ascult. Sa simt caldura cum se scurge inauntru. Cum ma invaluie asa, o caldura, care aduce o stare de bine. E ca ceea ce imi aduc aminte, de pe vremea lui Ceasca: 3 oameni, adica io si ai mei parinti, in bucataria locuintei din Braila. E iarna, seara tarziu. Ai mei trebaluiesc prin camera, iar io stau in pat, in patura si citesc Colt Alb. Imi e bine. Citesc, citesc, in ochi mi se perinda zapada, cainii, frigul, alergarea. Ridic ochii din carte si vad pe geam unduind fulgi mari de zapada. Ninsorile de alta data...

De la Killing Fields am trecut la muzica tiganeasca. Si, tot mai acut, realizez ca as tot sta. La caldura. Sa nu simt decat caldura. Sa am starea de bine. O molcoma, acoperitoare, placuta stare de a sta in bine.

Apoi, iar amintiri. Primul an de faculta, cu cazarea in Magurele. In week-end, mai toti colegii plecati pe la casele lor. Io nu ieseam din camera. Citeam, haleam, imi tranteam cafele grele si ascultam muzica. Lene de lene. Cufundare. Asteptam, dar fara a astepta. Nici o tinta, nici un obiectiv. Doar sa ma simt bine. Chiar sa nu ma misc. Sa fie cald. Daca era prea cald, scoteam caramida din priza.

Hmm...caldura, stat, citit. Cam pasiv. Asta e..miscarea nu ma prea incanta. Platit ca sa stau...Stau si platesc. Puah!